07_____Tapalagos de Banat

Salutare! Îmi sunt și mie cunoscute cele 2uă postări facebook cu rase din Transilvania-Banat și am fost surprins să văd în opis, alături de rasele consacrate de Peterfi & Bonaţiu + adăugirile de rase noi, formate anterior publicațiilor celor 2 autori, și Tillingerul/ Tăpălăgos... Faptul m-a bucurat, fiind una dintre rasele regionale ignorate & uitate.
Pt. ca să completez lista de trimiteri bibliografice referitoare la subiect, menționez aici prima sursă în care „am dat”, cu totul întâmplător, peste mențiuni privind aceste rase, sursă care m-a făcut interesat și de la care am pornit să caut detalii:

cristianghinea.wordpress.com/2012/10/17/salvatorul-roller-ului-de-lugoj/

Bun, referitor la articolul din link, ar merita făcute mai multe comentarii:
1. trascriptul interviului a suferit mai multe aproximații (a se vedea numele „Porumbelului de Lugoj” - în realitate un Jucător, numele și fixarea la Lugoj a originii rasei „Csurka golumba”, etc.);
2. eu am menționat sursa care, cred, dacă nu-mi joacă memoria feste, a fost prima în ordine cronologică peste care am dat, acesta a fost și principalul motiv a mențiunii; altfel, consider acest text o versiune contrasă interviului amplu cu Dl. Constantin Iorga postat pe youtube;
3. Este posibil ca referirea la Uriașul Maghiar & Gușatul englez să fie făcută doar pt. a oferi un reper comparativ,pt. ca cei care n-au văzut Tillingeri să-și facă o idee; probabil cu aceste rase sau cu respectivele particularități prezente la aceste rase (postură, încălțătură, etc.) aduceau trăsăturile Tillingerilor, fără ca aceasta să însemne că Tilingerul s-a format din Uriaș M. x Gușat E.;
4. Nu cunosc detalii despre vechimea acestor rase, totuși precursoare ale lor e posibil să fi existat în Banat chiar din vremea Pașalâcului; spre ex. tind să cred că strămoșii Uriașului maghiar și ai U. de Salonta au legătură cu ocupația otomană, chiar dacă ameliorarea și omologarea lor s-au făcut mai târziu sau încă se mai lucrează la asta... Nu știu cum arătau strămoșii Uriașului maghiar, însă am auzit din mai multe surse părerea că provine din Begyes, populație de utilitari din Banat-Crișana; din imaginile pe care le-am văzut cu exemplarele de Begyes care mai există nu-mi pare să aibă gușă, deși e posibil ca la origine să fi fost tot un gușat, de vreme ce poartă acest nume (nu vorbesc maghiară, însă cred că begyes e un echivalent unguresc pt. pouter și/ sau cropper)...

Eu tin sa cred si sustin ca rasa in sine nu isi are originea in lugoj ci in Banat in general, persoana care a omogenizat si promovat rasa foarte mult in Lugoj a fost domnul Tillinger, de aici si raspandirea rasei sub acest nume..avand in vedere ca dumnealui a luat initiativa de a aduna exemplare si de a le uniformiza dupa care de a le raspandi, majoritatea cunosteau rasa ca si tapalagos de banat cei din jurul Lugojului chiar pana in Recas...Izvin...Remetea au auzit de numele Tillinger, insa din nou au fost mai multe denumir al aaceleiasi rase sau macar fenotip...aici datorita oamenilor care-i cresteau , nemti, unguri sarbi sau romani, fiecare le-a spus dupa cum le-a fost pe plac. Cert este ca aceasta conceptie gresita ca sunt din gusati cu uriasi maghiari persista destul de mult...incat nu prea inteleg de ce in ultimii 20-30 de ani au ajuns sa fie catalogati ca niste corcituri fara valoare, cand defapt nu este deloc asa. Cea mai mare vina o detine faptul ca nu s-a educat nimeni suficient si cea mai mare problema, dezinderez...dar aici se poate spune asta d emai multe rase....dezavantajul Tapalagosului .... seamana pe inca o mana de rase ... si toti cu rase mai ales gusate...au folosit Tillingerii/ Tapalagosii fie ca doici fie ca material genetic, fiind niste pasari descurcarete. Ar fi foarte buna o mobilizare cu niste oameni educati in ceea ce privesc aceste pasari care sa-si doreasca o definire clara al acestui fenotip si sa-l duca mai departe. sa mentina trasaturile ei si nu in ultimul caz sa o promoveze...ca o rasa.... nu ca niste corcituri demne doar de ciulama cum spun multi. M-as bucura enorm sa vad niste exemplare in expozitii (cu trasaturile ei pe diferite varietati de culoare/ desen)...cine stie, poate in viitorul apropiat. Domnilor, va salut cu stima!

Salutări! De când am auzit (& citit), în premieră, de această rasă, văd că au mai apărut detalii. Știe cineva cine a fost Dl Tillinger, unde & când a trăit, etc.?
Dar poze, eventual de epocă, cu Tillingeri există? Eventual chiar cu porumbeii crescuți de Dl Tillinger? Mulțumesc!

Foarte buna decizie, m-as bucura sa vad asemenea pasari in expozitii, aveti pasari foarte bune din cate am vazut si distincte, ceea ce este bine, cert este ca vor trebuii separati clar de varietatea alba de voievodina, de uriasii maghiari de rase de gusat aici fiind implicata gusa va fi totusi destul de simplu sau la maghiar avand total alta postura si cap, insa cel mai important este o separare clara fata de linia joasa si deseori motata ardeleneasca si implicit celalalte rase de uriasi, cum ar fi marele de calafat, marele de ploiesti chiar si uriasul de salonta, avand in vedere ca anumite exemplare chiar daca se considera defect, prezinta incaltatura. Cert este ca stati foarte bine cu materia prima si curati si metisi. Selectia si munca va duce la rezultate bune, daca mai aveti ocazia sa achizitionati pasari vechi/originale , sa o faceti, veti avea nevoie la frunte, trasatura capului, aveti multi usor stiucati, cu o frunte dreapta, Tillingerii erau usor mai ridicati pe frunte. Sanatate si bafta!!

– Are cineva standardul (sau măcar denumirea corectă & exactă) a rasei de Voivodina? (personal tind să cred că-i fie o rasă cu origine comună cu utilitarii bănățeni de la noi, fie o încercare de refacere a acestora...)
– La ce rasă vă referiți menționând "linia joasa si deseori motata ardeleneasca"?

sunt fix aceasi treaba defapt erau, dar ei au inceput sa-i selecteze altfel, mai rotunjei, si nu asa mari. au aceais origine

Interesant este că altă sursă, total & complet independentă de Dl Iorga, menționând un utilitar de Jimbolia, îl considera tot corelat cu englezul gușat. Acuma, habar n-am dacă porumbeii de Jimbolia sunt tot una cu cei de Lugoj, sunt o linie distinctă a acestora sau o pseudorasă complet diferită. Mai puțin important oricum. Ceea ce rămâne de reținut e analogia cu englezii care apare recurent... de unde deduc că local, prin zona Banatului, se creșteau porumbei care-i făceau pe contemporani să meargă cu gândul la rasa engleză.

... și la fel e și cu Uriașul Maghiar... deci porumbei cu asemenea caracteristici cred că erau destul de comuni în zonă...

Rectific: „adăugirile de rase noi, formate ULTERIOR publicațiilor celor 2 autori” în loc de „adăugirile de rase noi, formate anterior publicațiilor celor 2 autori”... :D